ART NOVA cu Veronica Balaj

Veronica Balaj, fişă de Alex. Cistelecan

A debutat cu reportaje în Orizont, în 1983.
Primele creații literare (de proză) îi apar tot în Orizont, în 1987. Editorial a debutat în culegerea colectivă de proză scurtă În căutarea timpului prezent, scoasă de Editura Facla din Timişoara în 1989. Primul volum personal e tot unul de proză scurtă: Jurnal de Timișoara (Editura Hercules, Timişoara, 1991). În acelaşi an îi apare, în traducerea Rodicăi Draghincescu, volumul de proză scurtă Ne tirez plus, la Editura Radix din Namur, Belgia; a mai publicat: Parisul fără mine (proză scurtă) (Editura Popa’s Art, Timişoara, 1992; ediția în franceză, în traducerea Rodicăi Opreanu, apare în acelaşi an la Editura L’Ouest din Angouleme, Franța), romanul Sărbători amînate (Editura Helicon Banat, Timişoara, 1993), Ploua la Troia (proză scurtă) (Editura Helicon Banat, Timişoara, 1994), Andrada și prințul Vis (proză pentru copii) (Editura Eubeea, Timişoara, 1995), Vara himerelor (roman) (Editura Perenia, Timişoara, 1996), Cu îngerul la arat/Ploughing with the Angel (poeme, ediție bilingvă, traducerea de Antuza Genescu, Editura Mirton, Timişoara, 1997), Ritualuri de scrib/The Rituals of the Scribe (poeme în ediție bilingvă, traducerea de Antuza

Veronica Balaj - lansarea volumului de versuri ,,Podul soarelui" - USR Timisoara - 25 mai 2012

Scriitori bănăţeni din Timişoara la Viena

“Avem ocazia să ne prezentăm cine suntem ca naţiune şi, implicit, cultura şi civilizaţia noastră! Cultura este una dintre marile noastre bogăţii!” - Interviu cu jurnalista Cristina Mihai Balaj, din Canada

Adriana Weimer: Dragă Cristina eşti, şi în Canada, tot junalist român, participi la întruniri cu caracter politic, la Clubul Diplomaţilor, la evenimente precum alegerile guvernamentale sau locale, eşti corespondent Romanian Global News. Voi începe cu o curiozitate: cum se intră în astfel de cercuri, ce standard au jurnaliştii acolo?
Cristina Mihai Balaj: Dragă Adriana, îţi mulţumesc în primul rând pentru onoarea de a mă face părtaşa unui asemenea dialog, care se va publica în revista “Banat” din Lugoj. Ca jurnalistă, am fost invitată la diferite evenimente organizate de către Ambasada României la Ottawa, ultimii ani fiind foarte activi, datorită Excelenţei sale, fosta ambasadoare, Elena Ştefoi. Teodora Safta, soţia fostului ataşat militar român la Ottawa, a vrut să faciliteze şi legătura dintre câteva membre ale comunităţii româneşti de aici şi cele din cadrul Clubului, unde se intră doar cu invitaţie specială, şi acesta a fost şi cazul meu. Ca asistentă a Insărcinatului cu Afaceri din cadrul Ambasadei Republicii Myanmar, am putut să cunosc acest mediu din interiorul său şi să înţeleg …volumul mare de lucru, care nu seamănă deloc cu ideea de baluri şi cocktail-uri non-stop, pe care o au cei din afară.